În primul rând va fi nevoie să selectezi un tip de grafic. Clasice sunt graficul liniar ("line-chart"), graficul de bare ("bar-chart") și graficul lumânărilor japoneze ("candlestick-chart"). Ultimul a câștigat o mare popularitate printre traderi și nu este de mirare de ce, fiind varianta de grafic ce încapsulează cea mai mare cantitate de informație în ceea ce privește acțiunea prețului ("price-action").
În funcție de periodicitatea selectată pentru grafic, fiecare lumânare va reprezenta o anumită perioadă. Perioadele sunt:
- MN - monthly - lunar;
- Wk - weekly - săptămânal;
- D1 - daily- zilnic;
- H4 - 4 ore;
- H1 - o oră;
- M30 - o jumătate de oră;
- M15 - un sfert de oră;
- M5 - cinci minute;
- M1 - un minut.
Dacă vei comuta pe D1, fiecare lumânare va corespunde evoluției prețului pentru o anumită zi (o zi = o lumânare, care cuprinde toate oscilațiile din ziua respectivă).
Elementele constitutive ale unei lumânări sunt:
- corpul (dreptunghiul);
- codițele (verticale liniile care pleacă din latura superioară sau inferioară ale dreptunghiului).
Acestea delimitează OHLC-ul adică "Open" (prețul de deschidere al respectivei perioade), 'High" (prețul maxim atins în acea perioadă), "Low" (prețul minim atins în acea perioadă) și "Close" (prețul de închidere al respectivei perioade și, de cele mai multe ori, de deschidere al următoareia).
Următorul pas este acela al determinării tendinței. Acestea sunt de trei tipuri: ascendentă, descendentă sau orizontală ("flat" sau "range"). O tendință ascendentă este una care are măcar două minime (iar ultimul minim este mai sus decât primul) și două maxime (din care cel de-al doilea trebuie să fie mai sus decât primul). Pentru o tendință descendentă, invers: două maxime în scădere și două minime în scădere. Tendința orizontală are minimele cam la același nivel, iar maximele (evident mai sus de minime) și tot cam pe la același nivel. Când tendința este ascendentă vei trasa o linia astfel încât să unești minimele, iar acea linia o vei numi linie de suport. Dacă tendința este descendentă, vei uni maximele, obținând o linie de rezistență. După ce ai trasat linia de suport a tendinței ascendente și de rezistență a celei descendente, poți trasa și linia opusă, adică în tendința ascendentă să unești maximele pentru a obține linia de rezistență și în tendința descendentă minimele pentru a obține linia de suport. Trasând ambele linii, vei obține canalul de oscilație al respectivei tendințe. Ți-am zis, însă, la început să trasezi doar suportul tendinței ascendente și doar rezistența celei descendente deoarece acelea sunt cele mai importante linii pentru respectivele tendințe. de ce? Deoarece când tendința este ascendentă vei căuta să cumperi de la suport, iar atunci când este descendentă vei vinde de la rezistență. Vei regăsi asta sub sintagma "tendința este prietenul tău" ("the trend is your friend"). Într-o tendință orizontală, vei cumpăra de la suport și vei vinde de la rezistență.
Nivelele sunt linii orizontale trasabile prin orice minim sau maxim, jucând de asemenea rolul de zone de suport sau rezistență. Este bine să le oprești pe cele din care prețul se întoarce de mai multe ori. Nu este o excepție să vezi un nivel de rezistență (deci unul din care prețul, după mai multe aprecieri, s-a întors pe descreștere) transformându-se în unul de suport și vice-versa.
Pe lângă liniile de trend și nivele mai trebuie să ai în vedere conformațiile grafice. Acestea sunt de două tipuri, cele de continuare și cele de întoarcere. Ele, practic, semnalează continuarea, respectiv încetarea tendinței. Foarte des vei întâlni ceea ce poată numele de "double-top". Apare la sfârșitul unei tendințe ascendente și semnalizează posibilitatea încetării acesteia.
Ținând seamă de zonele de suport și rezistență și urmărind formarea diferitelor conformații, poți să găsești momente propice de inițiere și închidere a ordinelor.
