În acest articol vom discuta despre cele două moduri de tranzacționare în zonele suporturilor și rezistențelor, bineînțeles în contextul confirmării lor de către preț, străpungerea făcând obiectul altor articole.
Prima variantă care îți stă la dispoziție este tranzacționarea după ce a avut loc confirmarea. Va fi necesar astfel ca, pentru planșele cu perioadă mai mare decât cea pe care o folosești pentru a deschide ordinele și mai ales pentru ca pe care iei decizia de inițiere a ordinelor, să stabilești nivelele de suport, respectiv rezistență.
Dacă pentru planșele cu perioadă mai mare (deci, spre exemplu dacă decizia o iei pe H1 - planșa de o oră -, pentru planșele H4 - patru ore - și D1 -zilnică) nivelele de suport și rezistență sunt oarecum orientative, pentru planșa pe care inițiezi tranzacția este foarte important să te asiguri că ai trasat nivelele actuale. Când spun actuale, mă refer la nivelele confirmare în ultimele ore, zile etc. Mulți traderi încep să studieze istoria, pentru a ajusta cât mai bine un anume nivel. Procedând astfel, nu numai că nu poți obține un nivel concret (deoarece în istorie vei găsi porțiuni unde este respectat, apoi unde nu mai este respectat, apoi unde este respectat din nou etc.), dar obții unul care nu mai este actual.
După ce ai nivelele trasate nu rămâne decât ca, în contextul analizei tehnice pe care se presupune că ai efectuat-o, să aștepți confirmarea respectivului nivel. Aceasta va veni, de obicei, sub forma unei retrageri din acesta, dar, la fel de bine, poate să se concretizeze ca o fază de consolidare, deasupra suportului, respectiv dedesubtul rezistenței, fază urmată de îndreptarea în direcția preconizată. Și astfel, după confirmare, vei iniția ordinul plasând ordinul de stopare al pierderii ("Stop-Loss") sub suport, respectiv peste rezistență.
Cea de a doua variantă, mai agresivă, este de a tranzacționa înaintea confirmării. Vei urma aceeași pași pentru stabilirea nivelelor doar că în loc să aștepți ca prețul să confirme nivelul, vei inița ordinul atunci când prețul este destul de aproape de nivel. Criteriile de stabilire al SL-ului sunt aceleași.
Dar de ce ai prefera varianta agresivă? Ei bine, legea compensației: renunți la siguranța pe care ți-o oferă o confirmare, în favoarea unei intrări la un preț mai avantajos. Dacă ai aștepta confirmarea, în majoritatea cazurilor, prețul la care aceasta are loc este mai dezavantajos, dar îți oferă un argument în plus pentru a fi sigur că nivelul nu va fi străpuns astfel încât tu să fii prins într-o poziție greșită. Este clar că în această situație prețul poate trece prin nivel ca și când nu este acolo (îl poate deci străpunge), dar, din nou, acesta este prețul pe care poți să alegi să-l plătești pentru a obține un punct de intrare mai avantajos. Practic, te bazezi pe ideea că dacă nivelul a ținut de atâtea ori până acum, nu are motive ca de această dată să nu țină, ceea ce este perfect adevărat, întru-cât știi bine că un nivel cu cât mai multă vreme trece peste el, cu atât devine mai important și prețul ține mai mult seama de el. Să nu uităm, însă, că totul este trecător și deci că orice nivel, la un moment dat, va fi străpuns. Când inițiezi un ordin agresiv nu ai nici cea mai vagă idee dacă și de această dată va ține sau acum este momentul când va ceda. Vei ști, însă, că vei intra la un preț mai bun și, implicit, îți vei putea stabili un SL mai mic, care însă, are șanse mari să fie luat. SL-ul unui ordin dat după confirmare este mai mare, dar, dată fiind confirmarea, șansele ca el să fie luat sunt mult mai mici.
Dacă ești la început utilizează doar prima variantă și lasă tranzacționarea agresivă pentru mai târziu, când vei fi acumulat experiență și, cel mai important, îți vei fi format o obișnuință din a fi disciplinat.
